Curățarea coșului de fum se face în general cel puțin o dată pe an, înainte de sezonul rece, iar la sobele și șemineele pe lemne folosite zilnic de două ori pe sezon sau mai des. Funinginea și gudronul care se depun pe pereții coșului îngustează secțiunea de evacuare, slăbesc tirajul și pot lua foc. O vizită a coșarului durează de obicei între o oră și două și include atât curățarea, cât și o inspecție a întregului traseu al fumului.
De ce trebuie curățat coșul de fum?
Coșul de fum trebuie curățat pentru că depunerile de funingine și creozot reduc tirajul și sunt inflamabile. Creozotul se formează când fumul încărcat cu vapori se răcește pe pereții coșului și se condensează. La un foc mocnit, cu lemne umede, cantitatea lui crește mult.
Un tiraj slab are două urmări: arderea devine incompletă, deci se consumă mai mult combustibil pentru aceeași căldură, iar gazele de ardere, inclusiv monoxidul de carbon, pot reveni în încăpere. Monoxidul de carbon nu are culoare și nici miros, motiv pentru care în casele încălzite cu sobe sau centrale pe combustibil este util un detector montat în camera respectivă.
Cât de des se curăță coșul în funcție de combustibil?
Frecvența curățării coșului depinde în primul rând de combustibil și de cât de des este folosit aparatul de încălzire.
| Tip de încălzire | Frecvență orientativă | Tipul depunerilor |
|---|---|---|
| Sobă sau șemineu pe lemne, folosire zilnică | De 2–3 ori pe sezon | Funingine și creozot, uneori lucios și lipicios |
| Șemineu folosit ocazional | O dată pe an | Funingine, cuiburi, resturi căzute |
| Centrală pe peleți sau pe lemne | De 1–2 ori pe an, plus curățarea schimbătorului | Cenușă fină și funingine |
| Centrală pe gaz cu coș clasic | O verificare pe an | Puține depuneri, posibile obturări sau condens |
Perioadele sunt orientative. Un strat de depuneri de ordinul a câțiva milimetri pe pereții coșului este considerat deja un semnal că lucrarea nu mai trebuie amânată.
Care sunt semnele că un coș de fum are nevoie de curățare?
Cele mai clare semne sunt fumul care iese în cameră la aprindere și focul care pornește greu deși lemnele sunt uscate.
- flacăra este leneșă, portocalie și fumegă mult;
- în cameră se simte miros de fum chiar și când soba nu funcționează;
- pe ușa sobei sau pe sticla șemineului apar rapid depuneri negre;
- pe tavan ori pe peretele din jurul burlanului apar pete închise la culoare.
Un zgomot puternic, asemănător unui vuiet, însoțit de fum dens ieșit pe la vârful coșului, poate indica un incendiu în coș. În această situație se închid clapetele de aer ale sobei, nu se aruncă apă în focar și se anunță pompierii.
Ce verifică un coșar la o vizită?
Un coșar verifică tot traseul gazelor de ardere, de la racordul aparatului până la ieșirea de pe acoperiș, nu doar interiorul coșului. Curățarea propriu-zisă se face mecanic, cu perii fixate pe tije sau pe cablu, de sus în jos ori de jos în sus, iar resturile se strâng cu un aspirator pentru cenușă.
- Tirajul, măsurat sau verificat cu fum, înainte și după curățare.
- Integritatea coșului: fisuri, cărămizi desprinse, rosturi goale, mai ales în pod, unde coșul trece aproape de elemente din lemn.
- Racordul și burlanul: etanșarea îmbinărilor, coroziunea și panta corectă.
- Pălăria coșului și plasa de protecție împotriva păsărilor și a frunzelor.
- Interiorul coșului, uneori cu o cameră video, la coșurile înalte sau cu coturi.
La final, un coșar serios explică ce a găsit și notează observațiile. Lucrările suplimentare, precum tubarea unui coș fisurat, se discută separat, cu un deviz clar; reperele din ghidul despre surprizele la devizul unui meșter se aplică și aici.
Cum se reduc depunerile din coș între două curățări?
Depunerile se reduc în primul rând prin lemne uscate, cu o umiditate sub 20%, ceea ce înseamnă de regulă lemne tăiate, despicate și ținute la uscat, sub acoperiș și aerisite, timp de cel puțin un an. Lemnul ud consumă o parte din căldură pentru evaporarea apei și produce mult fum rece.
- focul se aprinde rapid, cu aer suficient, iar clapetele nu se închid complet pentru a obține ardere lentă peste noapte;
- nu se ard în sobă cartoane lucioase, plastic, PAL sau lemn vopsit;
- produsele chimice pentru coșuri pot ajuta la desprinderea depunerilor, dar nu înlocuiesc curățarea mecanică.
O casă care pierde mult din căldură obligă soba să lucreze mai mult, deci și coșul se murdărește mai repede. Locurile pe unde se pierde căldura pot fi identificate pornind de la factura de energie a locuinței. Pentru lucrare, merită cerute detaliile despre garanția lucrării, mai ales când pe lângă curățare se fac și reparații.
